sâmbătă, 6 martie 2010
vineri, 29 ianuarie 2010
Turda
Turda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Turda
— Municipiu —
Stemă
Turda
Dispunerea Turzii în România
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917
Ţară
România
Judeţ
Cluj
Statut
Municipiu
Guvernare
- Primar
Tudor Ştefănie[1]
Suprafaţă
- Total
91,43 km²
Altitudine
315 m.d.M.
Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [2])
- Total
57.424 locuitori
- Densitate
609 loc./km²
Fus orar
EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)
EEST (UTC+3)
Prefix telefonic
+40 x64[3]
Site: Primăria Municipiului Turda (ro)
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Turda
Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în latină Potaissa) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.
În privinţa originii numelui localităţii Turda, atestată documentar în 1202-1203 (vezi Discuţie), există mai multe ipoteze. Una din acestea susţine că ar fi de origine dacică (Tur + dava = Turdava), nume care, în primele trei secole ale erei noastre ar fi devenit: Turdava > Turda(v)a > Turdaa > Turda.
Cuprins[ascunde]
1 Istorie
1.1 Stemele oraşului
1.1.1 Steme vechi (înainte de 1990)
1.1.2 Stema actuală (după 1990)
1.2 Cronologia istorică a Turzii
2 Demografie
2.1 Populaţia istorică
2.2 Structura pe etnii
2.3 Structura confesională
3 Date geografice
4 Date economice
5 Cultură
6 Viaţa religioasă
6.1 Lăcaşuri de cult
6.2 Case parohiale
7 Obiective turistice
8 Obiectiv memorial
9 Administraţie
10 Personalităţi
11 Bibliografie
12 Vezi şi
13 Legături externe
14 Relaţii externe
15 Galerie de imagini
16 Note
//
[modifică] Istorie
Pentru detalii, vezi: Istoria Turzii.
Turda a fost fondată ca o aşezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani şi redenumită Potaissa.
Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine.
În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.
[modifică] Stemele oraşului
[modifică] Steme vechi (înainte de 1990)
Stema oraşului în secolele XVIII-XIX
Stema oraşului între anii 1918-1968
Stema oraşului între anii 1968-1990
[modifică] Stema actuală (după 1990)
Stema actuală are 2 componente principale:
În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de municipiu al urbei.
În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărţit la rândul său în 2 câmpuri:
- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roşu. Conţine un braţ inveşmântat în zale cu o secure, executat cu smalţ argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălţuite în aur (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.
- câmpul inferior (sub căpriorul roşu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:
a) un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu (simbolul rezervaţiei naturale Cheile Turzii).
b) o cărămidă roşie cu ştampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care aşezarea Potaissa a primit rangul de colonie.
c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a oraşului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluţia şi perpetuarea în timp a localităţii.
[modifică] Cronologia istorică a Turzii
0108 - Localitatea Napoca apare menţionată pe miliarul de la Aiton
0271 - Retragerea aureliană, după care viaţa urbană se stinge treptat
1075 - Turda şi exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar
1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni
1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda
1557 - Este recunoscută religia luterană
1561 - Este recunoscută religia calvină
1564 - Este recunoscută religia unitariană
1568 - Ioan Sigismund Zápolya emite Edictul de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru cetăţenii Transilvaniei. Este primul act de acest fel din istoria Europei moderne.
1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate
1863 - Este înfiinţată şcoala din Turda Nouă
1880 - Se construieşte fabrica de bere
1887 - Este înfiinţată "Banca Arieşeană"
1917 - Se introduce în oraş gazul metan
1917 - Populaţia oraşului atinge 17.000 de locuitori
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
[modifică] Populaţia istorică
Zona centrală a Turzii (Piaţa Republicii)
Turda[4]
Anul
Total
Maghiari
Români
1910
15.167
69,4 %
27,6 %
1920
16.692
62,0 %
31,3 %
1930
21.428
52,7 %
39,0 %
1941
32.170
22,1 %
70,5 %
1956
35.606
20,6 %
74,6 %
1966
44.980
16,9 %
81,2 %
1977
55.294
14,0 %
83,7 %
1992
61.200
11,6 %
87,4 %
2002
55.887
10,0 %
84,0 %
[modifică] Structura pe etnii
Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (ţigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.
[modifică] Structura confesională
Turda
Confesiunea
1930[5]
2002[6]
Reformaţi
30,9 %
06,63 %
Greco-catolici
26,0 %
04,49 %
Romano-catolici
15,7 %
01,88 %
Ortodocşi
12,8 %
80,14 %
Unitarieni
09,2 %
01,92 %
Mozaici
04,3 %
< 0,01%
Luterani
00,9 %
< 0,01%
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocşi - 44.793, Reformaţi-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptişti - 280 şi Adventişti de Ziua a Şaptea - 217.
Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformaţi-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocşi - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 şi Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocşilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.
La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autorităţile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioşii lutherani din oraş), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.
[modifică] Date geografice
Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [7] cu Valea Caldă Mare [8].
Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).
[modifică] Date economice
Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.
[modifică] Cultură
În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu" Turda, Casa de Cultură, Societatea Culturală "FILARMONIA" Turda, Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa" şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul.
[modifică] Viaţa religioasă
[modifică] Lăcaşuri de cult
Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piaţa Republicii nr.54
Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Haşdeu nr.1
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piaţa Basarabiei nr.10
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr.47
Fosta Biserică Evanghelică-Lutherană (demolată în 1986), str. 1 Decembrie 1918
Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Şaguna nr.2
Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
Biserica Răţeştilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19
Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17
Biserica Şovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.8
Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgărişte nr.32
Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. 22 Decembrie 1989 nr.15
Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.31 (colţ cu Aleea Plopilor)
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprişani, str. Ion Opriş nr.1
Biserica Ortodoxă „Înălţarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprişani, str. Panseluţelor (fără număr)
Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
Mănăstirea ortodoxă „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Bogata
Biserica Greco-Catolică „Sf.Rozar”, str.Dacia nr.2
Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru şi Pavel", cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.3a
Biserica Greco-Catolică, cartier Poiana, str. Câmpiei nr.69
Biserica Adventistă “Speranţa”, cartier Oprişani, str. Mihai Viteazu nr.4c (în l. română)
Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
Biserica Baptistă “Speranţa”, str. G.Coşbuc nr.9
Biserica Baptistă, str. Roşiori nr.2
Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
Biserica Nou-Apostolică, str. Mircea cel Bătrân nr.6
Biserica Penticostală “Alfa şi Omega” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
Biserica Penticostală „Calea Vieţii“ ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.3"), cartier Oprişani, str. Tineretului nr.40
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr.9
Biserica Penticostală, cartier Oprişani, str. Haţegului nr.2d
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprişani, str. Detunata nr.9
Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24
[modifică] Case parohiale
Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piaţa Republicii nr.1
Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44 (Casa Sándor Petöfi)
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piaţa Basarabiei nr.10
Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul”: str. Panait Cerna nr.24
Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5
[modifică] Obiective turistice
Clădirea Primăriei din Turda
Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Turda.
În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:
Castrul roman Potaissa - zona Cetate
Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche ("Biserica cu turn") - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
Tribunalul din Turda (fosta Primărie, în prezent Judecătorie) - zona Centru
Primăria din Turda (fosta Prefectură) - zona Centru
Statuia Dr. Ioan Raţiu - zona Centru
Staţiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate
Parcul Zoologic - zona Băi Sărate
Mormântul lui Mihai Viteazul
Sănduleşti
Cetatea Liteni
Cetatea Colţeşti
Rimetea
[modifică] Obiectiv memorial
Cimitirul eroilor români şi maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.
[modifică] Administraţie
Turda este împărţită în mai multe cartiere: Poiana, Oprişani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III şi IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poştarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprişani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoş") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" etc.
[modifică] Personalităţi
Eta Boeriu, poetă şi traducătoare.
Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară
Pavel Dan, scriitor şi pedagog.
Ştefan / Etienne Hajdu, sculptor.
Nicolae Hristea, pedagog.
Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
Aurel Dragoş Munteanu, scriitor şi diplomat.
Teodor Murăşanu, poet, eseist şi profesor.
Ioan Opriş, preot greco-catolic, martir
Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, memorandist.
Ion Raţiu, membru marcant al PNŢCD, deputat de Cluj.
Vasile Raţiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Răţeştilor din Turda.
Coriolan Sabău, profesor, protopop greco-catolic, deţinut politic
Paul Surugiu, interpret de muzică uşoară
[modifică] Bibliografie
Torda város és környéke ("Oraşul Turda şi împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889 (manuscrisul traducerii în limba română făcută de Teodor Oţel în anii 40 ai secolului XX se găseste la Muzeul de Istorie din Turda)
Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
Călăuza Turzii, Teodor Murăşanu, 1923
Ioan Moldovan-Moldovănuţ, Elie Dăianu, Cluj, 1927
Schiţa monografică a judeţului Turda-Arieş, Petre Suciu, Turda, 1929
Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
Monumente istorice din Turda, Camil Mureşan, Edit. Meridiane, 1968, Bucureşti
Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980 şi 1982
Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
Pagini de istorie şi cultură turdeană, Valentin Vişinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
Statornicie şi continuitate, Valentin Vişinescu, Cluj-Napoca, 2001
Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
Aspecte privind viaţa socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
Turda - oraşul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
Spiritualitate turdeană, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
Turda - Leagăn de civilizaţie românească, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006
Presupusele vestigii paleocreştine de la Turda
[modifică] Vezi şi
Potaissa
Legiunea a V-a Macedonica
Lista locurilor în Turda
Familia Raţiu
[modifică] Legături externe
Portal Cluj
Primăria Municipiului Turda
Turda Turistica
Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa Turda
Turda interbelică
Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - judeţul Turda-Arieş
Dicţionar de localităţi din Transilvania
Biserici din Turda (partea I)
Biserici din Turda (partea II)
Biserici din Turda (partea III)
Imagini vechi din Turda
Lacurile de la Durgău – Turda
Lacurile de la Băile Sărate Turda
Pârâul Mic Sărat de la Turda
Monumente din Turda
hu Balázs Orbán - Torda város és környéke
[modifică] Relaţii externe
Turda este înfrăţită cu mai multe oraşe din alte ţări:
Angoulême (Franţa)
Hódmezővásárhely (Ungaria)
Bihartorda (Ungaria)
Torda (Serbia)
Putten (Olanda)
Santa Susanna (Spania)
[modifică] Galerie de imagini
Palatul Voievodal (Muzeul de Istorie)
Catedrala Ortodoxă
Centrul Raţiu pentru democraţie
Copia miliarului de la Aiton
Miliarul de la Aiton - detaliu
Primăria Turda
Biserica Romano-Catolică
Imagine panoramică
[modifică] Note
^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
^ „Populaţia stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
^ hu Varga E. Árpád - Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania
^ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 713.
^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=2188
^ Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiş, Valea Copăceni, Valea Copandului, Pârâul Copăcenilor.
^ Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânaţelor, Valea Fânaţelor Vacilor, Valea Aiton (în lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mar
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Turda
— Municipiu —
Stemă
Turda
Dispunerea Turzii în România
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917
Ţară
România
Judeţ
Cluj
Statut
Municipiu
Guvernare
- Primar
Tudor Ştefănie[1]
Suprafaţă
- Total
91,43 km²
Altitudine
315 m.d.M.
Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [2])
- Total
57.424 locuitori
- Densitate
609 loc./km²
Fus orar
EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)
EEST (UTC+3)
Prefix telefonic
+40 x64[3]
Site: Primăria Municipiului Turda (ro)
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Turda
Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în latină Potaissa) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.
În privinţa originii numelui localităţii Turda, atestată documentar în 1202-1203 (vezi Discuţie), există mai multe ipoteze. Una din acestea susţine că ar fi de origine dacică (Tur + dava = Turdava), nume care, în primele trei secole ale erei noastre ar fi devenit: Turdava > Turda(v)a > Turdaa > Turda.
Cuprins[ascunde]
1 Istorie
1.1 Stemele oraşului
1.1.1 Steme vechi (înainte de 1990)
1.1.2 Stema actuală (după 1990)
1.2 Cronologia istorică a Turzii
2 Demografie
2.1 Populaţia istorică
2.2 Structura pe etnii
2.3 Structura confesională
3 Date geografice
4 Date economice
5 Cultură
6 Viaţa religioasă
6.1 Lăcaşuri de cult
6.2 Case parohiale
7 Obiective turistice
8 Obiectiv memorial
9 Administraţie
10 Personalităţi
11 Bibliografie
12 Vezi şi
13 Legături externe
14 Relaţii externe
15 Galerie de imagini
16 Note
//
[modifică] Istorie
Pentru detalii, vezi: Istoria Turzii.
Turda a fost fondată ca o aşezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani şi redenumită Potaissa.
Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine.
În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.
[modifică] Stemele oraşului
[modifică] Steme vechi (înainte de 1990)
Stema oraşului în secolele XVIII-XIX
Stema oraşului între anii 1918-1968
Stema oraşului între anii 1968-1990
[modifică] Stema actuală (după 1990)
Stema actuală are 2 componente principale:
În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de municipiu al urbei.
În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărţit la rândul său în 2 câmpuri:
- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roşu. Conţine un braţ inveşmântat în zale cu o secure, executat cu smalţ argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălţuite în aur (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.
- câmpul inferior (sub căpriorul roşu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:
a) un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu (simbolul rezervaţiei naturale Cheile Turzii).
b) o cărămidă roşie cu ştampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care aşezarea Potaissa a primit rangul de colonie.
c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a oraşului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluţia şi perpetuarea în timp a localităţii.
[modifică] Cronologia istorică a Turzii
0108 - Localitatea Napoca apare menţionată pe miliarul de la Aiton
0271 - Retragerea aureliană, după care viaţa urbană se stinge treptat
1075 - Turda şi exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar
1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni
1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda
1557 - Este recunoscută religia luterană
1561 - Este recunoscută religia calvină
1564 - Este recunoscută religia unitariană
1568 - Ioan Sigismund Zápolya emite Edictul de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru cetăţenii Transilvaniei. Este primul act de acest fel din istoria Europei moderne.
1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate
1863 - Este înfiinţată şcoala din Turda Nouă
1880 - Se construieşte fabrica de bere
1887 - Este înfiinţată "Banca Arieşeană"
1917 - Se introduce în oraş gazul metan
1917 - Populaţia oraşului atinge 17.000 de locuitori
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
[modifică] Populaţia istorică
Zona centrală a Turzii (Piaţa Republicii)
Turda[4]
Anul
Total
Maghiari
Români
1910
15.167
69,4 %
27,6 %
1920
16.692
62,0 %
31,3 %
1930
21.428
52,7 %
39,0 %
1941
32.170
22,1 %
70,5 %
1956
35.606
20,6 %
74,6 %
1966
44.980
16,9 %
81,2 %
1977
55.294
14,0 %
83,7 %
1992
61.200
11,6 %
87,4 %
2002
55.887
10,0 %
84,0 %
[modifică] Structura pe etnii
Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (ţigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.
[modifică] Structura confesională
Turda
Confesiunea
1930[5]
2002[6]
Reformaţi
30,9 %
06,63 %
Greco-catolici
26,0 %
04,49 %
Romano-catolici
15,7 %
01,88 %
Ortodocşi
12,8 %
80,14 %
Unitarieni
09,2 %
01,92 %
Mozaici
04,3 %
< 0,01%
Luterani
00,9 %
< 0,01%
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocşi - 44.793, Reformaţi-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptişti - 280 şi Adventişti de Ziua a Şaptea - 217.
Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformaţi-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocşi - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 şi Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocşilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.
La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autorităţile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioşii lutherani din oraş), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.
[modifică] Date geografice
Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [7] cu Valea Caldă Mare [8].
Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).
[modifică] Date economice
Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.
[modifică] Cultură
În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu" Turda, Casa de Cultură, Societatea Culturală "FILARMONIA" Turda, Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa" şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul.
[modifică] Viaţa religioasă
[modifică] Lăcaşuri de cult
Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piaţa Republicii nr.54
Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Haşdeu nr.1
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piaţa Basarabiei nr.10
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr.47
Fosta Biserică Evanghelică-Lutherană (demolată în 1986), str. 1 Decembrie 1918
Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Şaguna nr.2
Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
Biserica Răţeştilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19
Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17
Biserica Şovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.8
Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgărişte nr.32
Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. 22 Decembrie 1989 nr.15
Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.31 (colţ cu Aleea Plopilor)
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprişani, str. Ion Opriş nr.1
Biserica Ortodoxă „Înălţarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprişani, str. Panseluţelor (fără număr)
Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
Mănăstirea ortodoxă „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Bogata
Biserica Greco-Catolică „Sf.Rozar”, str.Dacia nr.2
Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru şi Pavel", cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.3a
Biserica Greco-Catolică, cartier Poiana, str. Câmpiei nr.69
Biserica Adventistă “Speranţa”, cartier Oprişani, str. Mihai Viteazu nr.4c (în l. română)
Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
Biserica Baptistă “Speranţa”, str. G.Coşbuc nr.9
Biserica Baptistă, str. Roşiori nr.2
Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
Biserica Nou-Apostolică, str. Mircea cel Bătrân nr.6
Biserica Penticostală “Alfa şi Omega” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
Biserica Penticostală „Calea Vieţii“ ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.3"), cartier Oprişani, str. Tineretului nr.40
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr.9
Biserica Penticostală, cartier Oprişani, str. Haţegului nr.2d
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprişani, str. Detunata nr.9
Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24
[modifică] Case parohiale
Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piaţa Republicii nr.1
Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44 (Casa Sándor Petöfi)
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piaţa Basarabiei nr.10
Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul”: str. Panait Cerna nr.24
Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5
[modifică] Obiective turistice
Clădirea Primăriei din Turda
Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Turda.
În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:
Castrul roman Potaissa - zona Cetate
Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche ("Biserica cu turn") - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
Tribunalul din Turda (fosta Primărie, în prezent Judecătorie) - zona Centru
Primăria din Turda (fosta Prefectură) - zona Centru
Statuia Dr. Ioan Raţiu - zona Centru
Staţiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate
Parcul Zoologic - zona Băi Sărate
Mormântul lui Mihai Viteazul
Sănduleşti
Cetatea Liteni
Cetatea Colţeşti
Rimetea
[modifică] Obiectiv memorial
Cimitirul eroilor români şi maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.
[modifică] Administraţie
Turda este împărţită în mai multe cartiere: Poiana, Oprişani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III şi IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poştarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprişani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoş") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" etc.
[modifică] Personalităţi
Eta Boeriu, poetă şi traducătoare.
Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară
Pavel Dan, scriitor şi pedagog.
Ştefan / Etienne Hajdu, sculptor.
Nicolae Hristea, pedagog.
Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
Aurel Dragoş Munteanu, scriitor şi diplomat.
Teodor Murăşanu, poet, eseist şi profesor.
Ioan Opriş, preot greco-catolic, martir
Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, memorandist.
Ion Raţiu, membru marcant al PNŢCD, deputat de Cluj.
Vasile Raţiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Răţeştilor din Turda.
Coriolan Sabău, profesor, protopop greco-catolic, deţinut politic
Paul Surugiu, interpret de muzică uşoară
[modifică] Bibliografie
Torda város és környéke ("Oraşul Turda şi împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889 (manuscrisul traducerii în limba română făcută de Teodor Oţel în anii 40 ai secolului XX se găseste la Muzeul de Istorie din Turda)
Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
Călăuza Turzii, Teodor Murăşanu, 1923
Ioan Moldovan-Moldovănuţ, Elie Dăianu, Cluj, 1927
Schiţa monografică a judeţului Turda-Arieş, Petre Suciu, Turda, 1929
Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
Monumente istorice din Turda, Camil Mureşan, Edit. Meridiane, 1968, Bucureşti
Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980 şi 1982
Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
Pagini de istorie şi cultură turdeană, Valentin Vişinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
Statornicie şi continuitate, Valentin Vişinescu, Cluj-Napoca, 2001
Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
Aspecte privind viaţa socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
Turda - oraşul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
Spiritualitate turdeană, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
Turda - Leagăn de civilizaţie românească, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006
Presupusele vestigii paleocreştine de la Turda
[modifică] Vezi şi
Potaissa
Legiunea a V-a Macedonica
Lista locurilor în Turda
Familia Raţiu
[modifică] Legături externe
Portal Cluj
Primăria Municipiului Turda
Turda Turistica
Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa Turda
Turda interbelică
Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - judeţul Turda-Arieş
Dicţionar de localităţi din Transilvania
Biserici din Turda (partea I)
Biserici din Turda (partea II)
Biserici din Turda (partea III)
Imagini vechi din Turda
Lacurile de la Durgău – Turda
Lacurile de la Băile Sărate Turda
Pârâul Mic Sărat de la Turda
Monumente din Turda
hu Balázs Orbán - Torda város és környéke
[modifică] Relaţii externe
Turda este înfrăţită cu mai multe oraşe din alte ţări:
Angoulême (Franţa)
Hódmezővásárhely (Ungaria)
Bihartorda (Ungaria)
Torda (Serbia)
Putten (Olanda)
Santa Susanna (Spania)
[modifică] Galerie de imagini
Palatul Voievodal (Muzeul de Istorie)
Catedrala Ortodoxă
Centrul Raţiu pentru democraţie
Copia miliarului de la Aiton
Miliarul de la Aiton - detaliu
Primăria Turda
Biserica Romano-Catolică
Imagine panoramică
[modifică] Note
^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
^ „Populaţia stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
^ hu Varga E. Árpád - Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania
^ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 713.
^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=2188
^ Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiş, Valea Copăceni, Valea Copandului, Pârâul Copăcenilor.
^ Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânaţelor, Valea Fânaţelor Vacilor, Valea Aiton (în lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mar
Abonați-vă la:
Postări (Atom)